Căutaţi
Română
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
Titlul
Transcript
Urmează
 

Povestea lui Mahākāśyapa (vegan), Partea 2 din 10

Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Dacă un călugăr poartă o robă de călugăr - care este foarte demnă și reprezintă eliberarea, reprezintă compasiunea - și stă acolo ronțăind, mușcând, ronțăind sau mestecând piciorul unei persoane-găină, atunci m-aș simți foarte deranjată. Am mai văzut asta într-o țară budistă Hinayana, și a fost într-adevăr o scenă pe care nu aș fi vrut să o mai văd. La acea vreme, eram încă căsătorită, o gospodină. Și apoi, soțul meu și cu mine am călătorit în multe țări budiste asiatice. El m-a dus în acele țări pentru vacanță pentru că știa că eram o budistă devotată; în casa mea, aveam un altar, cu flori și fructe pentru Buddha. Și chiar a plantat flori și a tăiat câteva pentru mine pentru a le pune pe altar pentru Buddha. Când a văzut că unele flori se ofilesc, le-a schimbat, și a plantat niște flori în grădina exterioară pentru acest scop.

Și acum, unii oameni susțin că Buddha a sfătuit că adepții budismului puteau mânca trei tipuri de carne de persoane-animale pe care le-am menționat mai sus. Dar mai târziu, Buddha nu a mai permis acest lucru deoarece discipolii se dezvoltase deja. Ei ar trebui să fie obișnuiți cu dieta vegană, care este mai bună, compătimitoare și se potrivește unei persoane binevoitoare precum un călugăr. Deci, chiar și în altă sutra sau poate în aceeași sutra, un călugăr l-a întrebat pe El ce să facă dacă atunci când a ieșit pentru pomană, unii dintre credincioşi le dădeau carne de persoane-animale cu orez sau alte legume. Ce să facă? Buddha a spus: „Dă deoparte acea parte de carne și mănâncă restul.”

Deci, în general, aproape peste tot, Buddha a susținut întotdeauna dieta compasiunii, care este dieta vegană. Acum, chiar dacă Buddha nu v-a forțat să mâncați vegan, sau v-a permis să mâncați cele trei tipuri de carne de persoane-animale, eu nu aș vrea să o fac. De ce am face asta când avem mâncare din belșug? Chiar și în zilele noastre, Doamne, nu am putea mânca niciodată toată mâncarea care este produsă. Ca să nu mai vorbim despre mâncarea fără durere la care ader eu, dar nici măcar aşa de des. Dacă puteți trăi doar cu orez brun și susan ar fi, de asemenea, în regulă.

Dar trebuie să mestecați foarte bine orezul brun și făina de susan pe care o aveți în gură, până când devine aproape lichid, astfel încât să fie absorbit natural. Pentru că acesta este cel mai bun mod să mâncați orez brun și susan. Și nu trebuie să mâncați orezul foarte fierbinte, pentru că este mai bine să îl mâncați rece. Dacă îl mâncați între patru grade și 34 de grade Celsius, există o șansă să apară un fel de bacterii care cresc pe el, iar apoi s-ar putea să vă deranjeze stomacul. Deci, dacă doriți să mâncați acest tip de mâncare sau orice alt tip de mâncare cu orez, cu tăiței, ar trebui să o mâncați foarte proaspătă, sau așteptați până se răcește din frigider. Mai ales orezul și tăițeii. Este pentru a fi în siguranță.

Deci, eu nu cred că ar trebui să ne certăm cu privire la a mânca carne de persoane-animale sau a nu mânca carne de persoane-animale, sau cele trei tipuri de „carne pură” sau nu. Nu ar trebui, pentru că a fi călugăr înseamnă într-adevăr să fii într-o poziție nobilă, pentru mine. Și exemplul pe care îl dați prin felul în care vă trăiţi viața este enorm pentru credincioși. Ei vă copiază, învață de la voi, pentru că vă respectă. Așa că am dori să dăm un exemplu foarte, foarte nobil; un exemplu demn, demn de reprezentanții lui Buddha, sau/și reprezentanții lui Dumnezeu Atotputernic pe Pământ.

Imaginați-vă cum sună pentru voi dacă sunteți un copil al lui Dumnezeu - dacă îl reprezentați pe Dumnezeu, dacă sunteți reprezentantul lui Buddha - și totuși, staţi acolo, arătând că nu vă pasă de suferința unei alte ființe, care sărea, cotcodăcea sau mugea ieri, sau cu câteva ore înainte de a o mesteca. Este doar bun simț. Pentru mine. Pentru voi, desigur, cred că poate fi la fel; majoritatea dintre voi sunteți la fel, cu excepția unora noi sau unii la un nivel puțin mai scăzut care au sentimente mai puțin sensibile.

Dar pentru mine, chiar dacă există mâncare fără durere, eu însămi nu pot nici măcar să le culeg personal pentru a le aduce și a le mânca atunci când sunt încă vii - în grădină, de exemplu. Dacă sunt deja vândute în piață, atunci aș putea, poate. Dar chiar și atunci, nu mă simt prea bine. Prefer să nu le mănânc. Prefer orez brun și susan; acolo este suficientă nutriție pentru mine pentru a-mi face toată munca grea - mental, intelectual, și toate tipurile de alte aspecte, de asemenea. Dar totuși, dacă pot trăi doar cu mâncare foarte simplă, atunci aș fi foarte fericită.

Când semințele de susan se coc, plantele s-au ofilit deja, similar cu alunele. Când alunele sunt coapte/gata, atunci plantele devin ofilite și sunt deja galbene sau maro, sau aproape nu mai au frunze, nu mai au viață, când oamenii smulg alunele - am văzut asta când am fost la țară; casa mea era la țară, așa că am văzut multe lucruri aşa. De cele mai multe ori este așa. La fel și cu orezul - toate frunzele devin galbene; majoritatea frunzelor sunt deja moarte. După ce planta de orez dă naștere la orez, apoi plantele par a fi ofilite și mor. Deci pentru mine, pare în regulă să le mănânc - este doar un exemplu. Înainte, desigur, obișnuiam să merg afară și culegeam flori și culegeam legume și tot felul de lucruri de genul acesta, simţindu-mă că sunt bună, că nu mănânc carne de persoane-animale, nu mănânc ouă, de exemplu. Dar în zilele noastre, nici asta nu mai pot face.

Când mă plimb în grădină, merg cu grijă, nu vreau să merg pe iarbă. Simt că este atât de insensibil să mergi pe ceva care este încă viu. Și întotdeauna îmi cer scuze față de iarbă dacă, din greșeală, inevitabil, pășesc pe ele. Îmi cer scuze față de toate ființele dacă trebuie să mă apropii sau le pot cauza frică sau durere sau altceva. Deci, nu pot nici măcar să culeg ceva. Nu pot nici măcar să culeg o floare, să culeg un fruct - nimic, niciodată. Și pur și simplu a venit automat așa. Pe măsură ce devii vegan, după un timp, pur și simplu nu mai vrei să rănești absolut nimic, chiar și iarba din grădina ta sau de pe stradă. Pur și simplu nu te simți bine. Ai atât de mult respect şi grijă pentru sentimentele lor. Ești foarte sensibilă la la orice altceva din jurul tău. Mergi cu respect și grijă în caz că rănești ceva, chiar și iarba de pe stradă.

Nu mai arăt ca o călugăriţă, chiar dacă unii călugări budiști încă mă târăsc să mă învinovățească pentru că nu port o robă de călugăr sau pentru că fac afaceri și toate chestiile astea. Am plecat din viața de familie pentru a mă oferi lui Buddha, lui Dumnezeu - să învăţ cum să fiu un om mai bun. Și am renunțat la călugărie pentru a mă oferi tuturor ființelor suferinde. În felul acesta, nu simt că aș putea răni ceva. Nu este ca și cum cineva mă urmărea sau am vreun jurământ sau altceva. Este doar ceva automat. La fel cum voi nu vreți să provocaţi nicio tulburare, nicio dezordine în viața lor. Aţi putea simți aproape ca și cum toate respiră, simt şi vorbesc cu voi; uneori o fac, iar alteori o arată fără să vorbească.

Am intrat odată într-o grădină, pentru că am vrut să intru în şopron. Așa că am aranjat, am curățat şopronul, să intru să meditez noaptea. M-am gândit că este mai aproape de natură decât camera cu beton. Și am ieșit înainte să apună soarele și am făcut o fotografie a unor flori sălbatice în colțul grădinii. Și când fotografia s-a developat, am văzut o culoare frumoasă roz-violet care, în acel colț, nu este nimic care ar putea cauza asta; şi asta a fost prima dată. Apoi am întrebat, iar zânele au spus că au vrut să-și arate dragostea și respectul. Oh, am fost atât de emoționată. Încă mai am acea fotografie. Poate că într-o zi o veți vedea la emisiunea Între Maestră și discipoli la introducere. Dacă o voi vedea, voi face o notă pentru ca voi să fiți atenți astfel încât să știți despre ce vorbesc. Poate îi pot ruga să o trimită și apoi o putem include aici pentru ca voi să vă uitați la ea.

Zânele plantelor de cele mai multe ori se ascund în colț pentru că se tem de oameni. Uneori, și eu, pentru că am avut câteva experiențe nu foarte plăcute. Fiind o figură publică, întotdeauna vei întâlni ceva. Asta nu înseamnă că îi învinovățesc pe oamenii sau altceva. Pur și simplu se întâmplă, pentru că oamenii uneori nu pot vedea prin tine. Ei te judecă doar după aspectul exterior. Poate că dacă nu ești din rândul oamenilor lor, pielea ta nu arată la fel, nu porți haine foarte șic și scumpe, ești faimoasă, sau oamenii te iubesc, etc. Este în regulă. Cred că este doar un număr mic. Sper că este un număr mic. Nu ies afară aşa de des, de fapt, oriunde, chiar şi înainte de refugiu. M-am dus doar să muncesc şi apoi am venit înapoi la peştera mea sau în orice cameră pe care o aveam atunci.

Photo Caption: Trei Zâne Frumoase, Un singur salut frumos unificat.

Descarcă fotografia   

Vizionaţi mai multe
Toate părțile  (2/10)
1
2024-07-23
6365 vizionări
2
2024-07-24
4846 vizionări
3
2024-07-25
4735 vizionări
4
2024-07-26
4108 vizionări
5
2024-07-27
4001 vizionări
6
2024-07-28
3673 vizionări
7
2024-07-29
3644 vizionări
8
2024-07-30
3590 vizionări
9
2024-07-31
3713 vizionări
10
2024-08-01
3706 vizionări
Share
Share la
Încorporează videoclipul
Începe la
Încărcaţi
Mobile
Mobile
iPhone
Android
Vizionaţi în browser mobil
GO
GO
Prompt
OK
Aplicaţia
Scanaţi codul QR sau alegeţi sistemul potrivit pentru încărcare pe telefon
iPhone
Android